Liniştea – Muzica Naturii

Come to see

Mitul Paradisului pierdut supravieţuieşte încă în imaginile insulei paradisiace şi ale peisajului edenic, teritoriu privilegiat în care legile sunt abolite, în care Timpul se opreşte. Căci este important să subliniem acest fapt:analizând mai ales atitudinea omului modern faţă de timp, se poate descoperi camuflajul comportamentului mitologic. Nu trebuie pierdut din vedere că una din funcţiile esenţiale ale mitului este tocmai această deschidere spre Marele Timp, regăsirea periodică a unui Timp primordial.
Mircea Eliade – Mituri, Vise şi Mistere

de dragul concurenţei apar şi la secţiunea reciclare pe Trilema .

Un nou text pe Trilema .

Rezistă, rezistă, rezistă!!! Paharele zac parcă veşnic pe scări, lumea intră, iese, scuipă, se aşează, bea cafea sau bere, chiar se cacă pe ea intrare.
Se cacă şi el pe nasul lor, aşa mic şi slab cum e de abia se poate ţine pe picioare de greutatea puţinelor cuvinte ce le are în vocabular.
E omul bun la toate, chiar de tot ce face e prost şi mai vulgar decât p*măsii.
-Uit plejăr boss!!!
Atât a trebuit să spună pentru a demonstra că şi un biet de el poate învăţa engleza la cursurile intensive oferite de CCS.

Un nou concurs de proză arhiscurtă pe Trilema .

Intersecţia era goală, mai nou cimentuită. Farmacia era ascunsă parcă de o grămadă de oameni mai tot timpul, cel mai probabil tineri răciţi sau tinere obeze, ce-şi căutau doza de sănătate în vraiştea de pe plajă.
Amicul Jagger mi-a furat filmele din prima seară, aşa că m-am plictisit teribil până dimineaţă când nici frigul nu a mai vrut să stea cu mine.
Farmacia tot acolo era şi cimentul la fel, intersecţia goală, am încercat de mai multe ori dar n-a răspuns nimeni.
Luni au prins scânduri de-a latul uşii!